Acordul între subiect şi predicatele din jur comportă multe dezacorduri…

Posted on 19/02/2015

0


…în ţările saxofoane, din cauza efectului de sală, nesimţirea grasă se tratează cu ceai naturalist…

(text preluat de subiect în dezacord cu predicatele actuale)

Zilele trecute, mi-am adus aminte de prostie: inodoră, incoloră, ineficientă, omniprezentă, vizibilă etc. Până şi definiţia academiei pare că nu cuprinde adevăratul sens. Dincolo de asta, unii o consideră ca pe un defect. Aproape handicap. Scala, în schimb, e personală. Persoana catalogată astfel nu prea are şanse să răzbată. Româneşte, sună aiurea.  O etichetă care incumbă numai probleme. E ca la meteo. La fiecare cod se aplică alte măsuri

Cod galben: se poate vorbi cu subiectul, nu insistaţi asupra copilăriei, dacă sunteţi la bere… nu întrebaţi de ce se bea rece, nu folosiţi cuvinte preţioase, încercaţi să fiţi prietenos.

Cod portocaliu: păstraţi-vă pentru o altă discuţie, nu insistaţi, dacă sunteţi la bere nu faceţi distincţia între blondă şi brună, exprimaţi-vă precaut, nu încercaţi să legaţi prietenii.

Cod roşu: încetaţi orice discuţie, trimiterea la origini e permisă, halba are multe întrebuinţări, argourile şi invectivele sunt din partea casei, nu uitaţi că strânsul degetelor cu tărie înseamnă pumn.

Dacă aţi ajuns până aici, nu sunteţi proşti. Sunteţi în grafic!…

Eu sunt prost numai pentru faptul că vorbesc despre prostie şi nu recunosc în public substantivul. Dar nu vorbim despre mine astăzi. În continuare, naraţiunea va înţelege  şi singură  faptul că m-am descurcat să insersez un link către DEX-online şi consultarea Google a fost doar trecătoare. La fel şi anotimpurile acestui substantiv împricinat pe drept. De fapt, dacă stau să mă gândesc mai bine, deci exist, vorba filosofului, prostia constă în erata de a nu fi recunoscut de alţi proşti surprinşi în această ubicuitate tautologică…Am zis!  Zău aşa…

Conjugarea verbului a pleca nu răspunde nicicum la această interogaţie. Eu plec, tu pleci, el/ea pleacă, noi plecăm, voi plecaţi, ei/ele pleacă…Praf în ochi pentru naivi şi FMI.  Banii trimişi de către alogeni pentru rudele de acasă nu mai acoperă  experimentele cu economia zilnică a vieţii. Virgulele, instrument facil pentru fragmentarea unui discurs, inserate pe parcursul acestei dileme personale, par să adâncească şi mai mult alăturarea semantică a substantivelor emigrare, marinar şi lumină. Nu ştiu cum vă simţiţi voi, eu aş apela rapid la DiacriticaMai rămâne doar să lămurim cum stă treaba cu cine plăteşte impozitele majorate pentru  dreptul de proprietate asupra pagubelor…