De ce nu aş vota cu PSD…

Posted on 18/05/2014

19


viata-asigurata-din-pensie-e-grea-pentru-persoana-in-varstaPentru că este un partid politic creat pe fundamentele şi infrastructura PCR,  prin bunăvoinţa şi ataşamentul tovarăşilor Ion Iliescu, Adrian Năstase vecin cu Traian Băsescu şi – cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă – Victoraş Ponta. După schema: Iliescu genuit Năstase, Năstase genuit Ponta. Pentru că industria românescă, atât cât exista în ’89, a fost privatizată în scopul înavuţirii personale a unor directoraşi de fabrici cu vederi ploconiare faţă de protipendada arivistă  instalată de Iliescu. Pentru că interesele serviciilor, actuale şi viitoare, tolerate şi transformate peste noapte în afaceri legitime la vedere, la schimb cu funcţii politice legate cu filodorme de administraţia centrală, au ca acronim tot PSD. Pentru că industria românească a ajuns la fier vechi şi este exportată şi în prezent la preţ de nimic. Pentru că marea cuponidă, amintită în istorie şi ca Marea Destructurare a Industriei, rezumată în reducerea capabilităţii de export a României şi pierderea pieţelor tradiţionale, a fost orchestrată tot de PDSR, PSD-ul de astăzi. Şi nimeni nu răspunde penal în prezent. Nea Nelu scrie cărţi şi este învidiat pentru longevitate în discursuri televizate anual în luna martie. Pentru că fărămiţarea exploataţiilor agricole, prin desfiinţarea CAP-urilor, IAS-urilor şi SMT-urilor, şi împropietărirea cu subdiviziuni metrice, în scopul falimentului agricol naţional şi dependenţa de import, a fost pusă în operă sub acelaşi regim Iliescu. Pentru că aşteptăm la nesfârşit să ne salveze nişte farisei de la dezastrul interior, acela de a fi girat individual printr-o ştampilă aplicată într-un patrulater cu ocazia votului. Pentru că, doar pentru că, istoria o tot spunee mai bine în grădină fără cei trei trandafiri roşii, numiţi în ordinea vechimii în germinare, cu numele înrădăcinate în tulpinele de Ion, Adrian şi Victor…

images

Injecţia cu “elixirul tinereţii”, gândită de strategii PSD (Năstase, Iliescu şi Mitrea), nu reprezintă o reţetă de succes garantat. Motivele acestei aserţiuni au conotaţii în plan statistic, dar şi în plan personal. Am urmărit cu interes congresul desfăşurat zilele acestea la televizor.  Iniţial,  s-a plecat de la o alternativă: candidatura lui Cristian Diaconescu, diplomat, un fel de clonă a lui Geoană. Pe parcurs, au apărut Năstase (mentorul), Mitrea (portavocea sindicală) şi Iliescu (factorul de echilibru). Această “reţetă” a fost condimentată de retrageri, calcule la rece, toate culminate cu discursul lui Mazăre pentru susţinerea acestei perfuzii cu sânge “nou”. Ceea ce s-a şi întâmplat: “micul titulescu a devenit Mare!”. În fine, politica actuală are nevoie de “naturaleţea” lui Crin Antonescu, nu de “mimetismul” lui Victoraş Ponta. Motiv pentru care nu prea mai merg pe poluţii politice, aleg un orgasm intelectual…