Harry Ponta şi Prostia Filozofală…

Posted on 14/04/2013

1


La ultimele alegeri, după lupte seculare traduse în ignorarea clivajului politic stânga-dreapta şi coagularea unui grup de lucru capabil să ne scape de “răul jucător”, România a ales să aducă la putere USL. În defavoarea PD şi a progeniturilor năclăite de portocaliul fecaloid inventat de Băsescu. Acest lucru s-a înfăptuit numai prin ieşirea oamenilor în piaţa publică şi strigarea din toţi decibelii lipsă pe masa omului de rând. Totul a fost înfăptuit cu acordul a 70% dintre electorii aflaţi în favoarea bunului simţ în viaţă, lucru cerut de Crin Antonescu în politică.  Ce ne facem acum: ne asociem cu Băsescu, mimăm interesul naţional, uităm să spunem unde ne-a lăsat împrumutaţi pe vecie beizadeaua, uităm să spunem electoratului că cineva trebuie să plătească pentru asta, trădăm partenerii de drum şi ne visăm Parfion Semionovici Rogojin faţă de idioţii care ne-au votat. Până când?…

Radio Erevan
Întrebare: de ce îl pupă premierul pe preşedinte în dos?
Răspuns: doar pentru că, potrivit sondajelor, pielea după prostie nu se exfoliază…

Comunicarea cea mai simplă presupune un emiţător şi un receptor. Când e vorba de un lider politic şi electorat, când te referi la România, se pare, cu titlu perpetuu, totul comportă nuanţări. E vorba de cultura democraţiei apropriate la seral, e vorba doar de spaţiul determinat geografic cu domeniul informatic .ro, e vorba de percepţia alegătorilor şi ales: care promite în campanie şi se uită la măsuri pe sondaje. Başca, atunci când se jură pe funcţia de premier şi se primeşte bunăvoinţa asta, nu mai trebuie să existe bunul simţ în parcursul alegerii preşedintelui de drum. Pe undeva, nu ar trebui să uităm şi electorii de parcurs: scuipaţii, alergaţii, trimişii la reeducare într-un colţişor plin de praf, bătuţii de frig sau jandarmerie la mitinguri, ironizaţii la referendum etc. S-au uitat toate acestea? Băsescu, cu siguranţă, nu le-a uitat. Noi, de asemenea. Altfel, totul se reduce la încrederea cultivată de candidat şi roadele culese cu ocazia scrutinului.  Simpatizanţii, electorii, aderenţii , militanţii şi liderii -structura pe verticală a unui partid politic- te pot înţelege chiar şi atunci când faci omisiuni în recitarea unei poezii cu valenţe de discurs la tribună. Pentru restul, cei mulţi şi cu drept de vot fără sondaje, dacă se continuă aşa, totul se va reduce la micul titulescu. La cel care era pieptănat pe creştet de Adrian Năstase atunci când invita opoziţia să îi numere ouăle. Să nu uiţi, Darie! E important, mai ales acum: eşti domn la oraş şi poţi să faci istorie…

carnati-cu-paine-pe-vatra

Se trezi într-o dimineaţă în peştera umedă şi rece. Ar mai fi dormit, ca orice balaur, dar îl sâcâia luminiţa ce se încăpăţâna să pătrundă prin mica intrare a sălaşului. De la o vreme, singura prietenă care îl mai vizita. Chiar şi aşa, o bombănea de fiecare dată şi se întorcea preţ de cincisprezece minute cu spatele la ea. Amic statornic, luminiţa îl petrecea cu înţelegerea unui înţelept cu barbă lungă şi albă. Ştia, lăuntric, că numai aşa îl poate scoate din propria-i recluziune. Momentul de tatonare reciprocă, demn de un duel fără final, încetă odată cu prima văpaie pufnită prin fosele unui balaur pensionat de vremuri să fie ultimul din spiţa sa estică…

Insidioasă, jivina îşi încordă printr-o zbatere nefirească ultimii solzi (ce îi populau coama rebegită ca o virtute militară) şi oftă prelung spre răsărit. Speranţa întâlnirii cu singura lui alinare compensa tot efortul. Luminiţa, jucăuşă ca un tril de izvor în amonte,  tresălta şi ea lumesc spre apusul ştiut… Peretele apropiat, umectat cu organisme  dornice de viaţă, părea amantul perfect pentru căldura ei… Sunt singur, gândi balaurul… Şi, fără un răspuns, se apucă de îmbuce ceva, aşa,  în loc de  carne de cutezător…Greu de găsit un pământean curajos!…

În ziua aceea, sosită cu mult de ajun, din lipsă de orice obligaţii, fascicula alese un alt balaur, mult mai atent la nevoile ei privind cromatica,  reflexia şi refracţia unui fir de păr vopsit cu spicele de grâu. Din lipsă de probe, dosarul privind evadarea balaurului din peşteră fu clasat de noii amploaiaţi numiţi în pripă de lighioană ca executori testamentari încă din timpul vieţii în penumbră…

Legenda balaurului fără adjective se sfârşeşte aici. Întotdeauna se va vorbi despre poveste şi personajele asimilabile din dosar. Există un balaur în fiecare dintre noi. Diferenţa e în adjectivul unora…

doctrina-politica-de-centru