Despre prostie…şi altele

Posted on 19/02/2009

1


Zilele trecute, mi-am adus aminte despre prostie: inodoră, incoloră, ineficientă, omniprezentă, vizibilă etc. Până şi definiţia academiei pare că nu cuprinde adevăratul sens. Dincolo de asta, unii o consideră ca pe un defect. Aproape handicap. Scala, în schimb, e personală. Persoana catalogată astfel nu prea are şanse să răzbată. Româneşte, sună aiurea.  O etichetă care incumbă numai probleme. E ca la meteo. La fiecare cod se aplică alte măsuri

Cod galben: se poate vorbi cu subiectul, nu insistaţi asupra copilăriei, dacă sunteţi la bere… nu întrebaţi de ce se bea rece, nu folosiţi cuvinte preţioase, încercaţi să fiţi prietenos.

Cod portocaliu: păstraţi-vă pentru o altă discuţie, nu insistaţi, dacă sunteţi la bere nu faceţi distincţia între blondă şi brună, exprimaţi-vă precaut, nu încercaţi să legaţi prietenii.

Cod roşu: încetaţi orice discuţie, trimiterea la origini e permisă, halba are multe întrebuinţări, argourile şi invectivele sunt din partea casei, nu uitaţi că strânsul degetelor cu tărie înseamnă pumn.

Dacă aţi ajuns până aici, nu sunteţi proşti. Sunteţi în grafic!…

Anunțuri