Ei cu mistreţii, noi cu criza…

Posted on 17/01/2009

0


mistret1Treaba cu vânătoarea într-un spatiu restrâns, în care animalele nu au nicio şansă (eventual sunt prelucrate de un psihanalist înainte de sacrificare, cum că merg direct în rai şi nu în cârnaţi, caltaboşi, fripturi etc.) nu mi se pare cuşer.
Din asta deduc că nu vânătoarea îi animă pe distinşii invitaţi ai d-lui Ţiriac, ci pohta de a ucide. Nu înteleg de ce, dacă tot trebuiesc controlaţi numeric, nu sunt anesteziaţi şi sacrificaţi ulterior.  Şi fiecare să ucidă atât cât poate să mănânce el şi familia lui. De ce e nevoie de un carnagiu? Asta e lăcomie! Să nu uitaţi, un pic mai putin stimaţi domni, că vânătoarea a apărut din nevoia de a subzista. Nu de a decima…

Desigur, e vorba de mai mult : revederi lacrimogene, noua politică mondială, alegerea lui Obama, criza economică mondială… trebi de capitalist corporatist emanat din globalizare.
Dacă nu am fi în vârful lanţului trofic, aşa cum ne place să ne credem,  sigur că nu am simţi nicio plăcere să fim consideraţi drept “mistreţii de la Balc”. Cu toate că unii,  de care îmi amintesc acum, o merită cu prisosinţă…

“Iubeşte animalele: Dumnezeu le-a dat gândire rudimentară şi bucurie netulburată” Feodor Mihailovici Dostoievski

Anunțuri