Clepsidra licuricilor s-a scurs de nisip…

Posted on 12/04/2012

3


Zilele pedeleilor, numiţi aşa fără nicio mină peiorativă, se măsoară în nopţile nedormite de licuricii rămaşi să mai păzească telefonul salvator ce întârzie să mai vină din partea bravului fiu al neamului-comandant suprem al combinaţiilor făcute la cârciumă, guru cu veleităţi ondiniste la adresa supuşilor, mâncător de politichie cu reţetă turcească(rahat şi bragă caldă), starostele tuturor lucrurilor întâmplate şi a celor ascultate fără consacrare mediatică…Ei bine, pe aleea asociată fericit cu Elena Lupescu şi nefericit cu Elena Udrea, undeva la parter,  prin noianul de invective înăbuşite de scrâşnetul unui maxilar de pensionar, la umbra unei salcii plictisite de axa proiectată de Băscescu, am zărit o siluetă străvezie…Iniţial, creştin fiind, am tastat 911 şi am aşteptat tonul de apel. După o lungă aşteptare, marcată pe alocuri de voci venite din lumi necunoscute, de zumzăitul unor efemeride ajunse la orgasm, am ajuns, graţie rooming-ului,  la EL. Jovial, la pescuit de somoni în amonte, m-a întrebat de ce am escaladat protocolul şi nu am cerut o audienţă. Era mai uşor pentru toată lumea, am auzit vocea consilierului pe fundal. Cu întrebarea pregătită în gând, am vorbit clar şi răspicat despre aleea mea de acasă şi silueta străvezie zărită la geam. Răspunsul primit, desenele trasate stângace pe asfalt cu cretă galbenă, norişorii ce pluteau către un soare fără culoare portocalie, cenuşa din soba supraîncălzită, m-au trezit la visare…Fără să vreau, micţionat fără jenă cu prea multă nepăsare metodică, am strigat din toţi rărunchii: freedom!

Mulţumiri: Vidu.ro – Caricatura zilei